Am revenit!

Clubul Sala 07 şi-a reluat activitatea, dar… nu în Oradea. Clubul de poezie îşi face acum întâlnirile săptămânale la liceul Gh. Şincai din Cluj Napoca. Suntem trei membri vechi şi avem câţiva noi. Au fost două întâlniri, aşa că nu este nimic puternic format. Ce e sigur este că mergem înainte cel puţin încă un an, iar dacă sunt persoane interesate, veniţi în orice miercuri de la ora 15:30.

Progenitură

Toţi membrii clubului mă ştiu acum ca pe ăla care e la facultate în Cluj. Şi, ca student la Cluj, vă daţi seama că nu prea aveam cum să apar foarte des la întrunirile regulate ale clubului de poezie. Nici nu se poate spune cu certitudine acum că sunt membru în toată puterea cuvântului. Apariţiile mele au fost rare şi mai mult orientate spre evenimentele speciale în care clubul e implicat (vezi festivalul luminii).

Dar asta nu înseamnă că m-am desprins de ceea ce înseamnă Sala 07. N-am cum să nu scriu în continuare sau să nu rămân interesat de activitatea clubului. Dar nu despre asta e vorba.

Vorba e că Sala 07 urmează să se extindă. Bazele sunt puse: au avut deja loc trei întâlniri ale unui nou club, divizie a sălii zeroşepte în Cluj. Da, la un liceu din Cluj. Vorbesc despre nişte întâlniri la care au participat un număr total de trei persoane (fără mine) cu potenţialul de a face, cel puţin, un început similar cu cel al clubului orădean spre ceea ce e acum. Patru oameni am fost şi la începuturi. Acum, ideea reuşită în Oradea începe să fie aplicată şi în Cluj.

Sigur, vacanţa e după colţ şi nu vor mai fi întâlniri, dar, la toamnă, cu membrii Pasca şi Mitru, clubul de poezie clujean, înfiinţat de mine şi momentan fără nume, va trece la următorul pas al existenţei. Vom reuşi să stârnim interesul elevilor şi studenţilor din Cluj? Vom face un club de poezie în acest oraş comparabil cu cel din Oradea? Timpul îşi va spune cuvântul.

Idei sunt pentru viitor. Posibilităţi la fel.

omu Drăgan

P.S.: sala în care s-au ţinut întâlnirile are numărul de 02.

Cafeaua cu versuri

Se întâmplă deseori lucruri fenomenale.Adesea ele sunt trecute cu vederea pentru că toţi mişunăm în colo şi încoace fie la supermarket fie la o bere cu băeţii fie la facultă/şcoală şi nu observăm minunile din jurul nostru, nu observăm poezia din jurul nostru. Uneori lucrurile sunt aşa de mărunte şi aşa de fugare încât s-ar putea spune despre ele la fel de bine că nici nu au existat vreodată. Unii indivizi cu ochiul mai antrenat sau pur şi simplu în sincron cu momentele acestea fugare le trec de regulă în versuri de teamă să nu se piardă sau să nu mai existe.Aceştia sunt poeţii.

Câţiva indivizi de seamă din această clasă de oameni aparţinănd legendarului club de poezie Sala 07 vor fi prezenţi în localul Cafeneux în data de 22 mai de la ora 8. Regretabil nu mă număr printre cei care vor fi acolo dar recomand oricui care vrea să aprecieze actul de-a trăi cu simţuri mai bine ascuţite.

Mitru

si s-a făcut lumină!

şi-a fost şi lumină şi lume şi copii aprinzând golguţe şi eroul necunoscut asaltat de teatru, fotografie, poezie, cercetaşi ş.a.m.d.. şi-a fost o masă cu nişte coli albe şi cvasipoeţi stresaţi, neorganizaţi, dintre care unul a început să urle CLUBUL DE POEZIE SALA07, VENIŢI DE ASCULTAŢI! şi au venit [ori s-au speriat], şi au ascultat şi aplaudat şi râs şi ei înşişi au scris 2 poeme colective, câte o persoană un vers. iar cei de pe masă au citit din jamais vu sau la prima bere cu tata sub torţe, toţi roşii. unii de la lumină, alţii de la vin. iar 2 s-au pus să-l care pe un anume pasca pe umeri, în timp ce recita, cât să înconjoare statuia şi să mai sperie copiii, care începeau să-i vâre chestii în fund bietului băiat care abia îşi ţinea echilibrul. diametral opus faţă de anul trecut, când cei câţiva din sala07 au trebuit să se mulţumească cu o bancă din parc şi un public sub 10 persoane.

şi am fost: andrei pintea [cretzu], alexandru drăgan, adrian popescu-mălăieşi [mălă], dumitru vlad [mitru], alexandru pascovici [pasca], dintre cei care am citit, iar alţi companioni din sala07: vladimir griga şi diana herdean.

[cretzu]

turn on the light: festivalul luminii

8 mai 2010, în parcul 1 decembrie, între orele 21:00 – 23:00, orădenii vor avea parte de un conglomerat de activităţi în cadrul acestui eveniment. fotografie, teatru, jocuri cercetăşeşti, etc, şi desigur sala 07, şi ea invitată să animeze atmosfera la lumina lumânărilor. it`ll be fun! şi e o dată pe an, ce naiba, merită!

pentru program şi mai multe detalii întrebaţi altundeva

[cretzu]

cafeneux mode

sâmbătă, 17 aprilie, de la ora 8 recital sala07 în cafeneux. cel de-al 2-lea. fără o temă anume de data asta. ne permitem!

vă aşteptăm. veniţi cu dulciuri. să nu lipsească clătitele! sau, mă rog, ajunge şi efortul de-a vă ridica fundul de pe canapea şi a-l scoate la aer [da, e aer curat şi în cafeneux. nu se fumează].

[cretzu]

s-a ajuns la 5…

cum n-am avut net de când am revenit în ţară,  abia azi dimineaţă când hoinăream pe bloguri am dat peste un post scurt dar dur a lui komartin.  cu titlul G.V.. legat de constanţa, primul lucru care mi-a venit în minte a fost numele george vasilievici. mi se părea dubioasă treaba aşa că i-am dat numele pe google. ca să aflu că din data de 10 scrierile lui sunt mai vii decât el însuşi. poetul [scria preponderent poezie, dar nu numai] s-a sinucis, nu înainte de a-i trimite mamei lui un sms de rămas bun. pt. unii chiar dureros, pt. alţii şocant. îmi pare rău căci aveam în plan să îl cunosc cândva, probabil să stăm la o bere sau ceva de genu. oricum, aş fi fost în altă situaţie acum dacă l-aş fi cunoscut personal. vestea ar fi avut un alt impact. miki şi alţi prieteni înţeleg cum nu se poate mai bine asta, dospind feţe mute în constanţa la ora actuală.

g.v. spunea că nota de trecere e 5. a făcut ce-a făcut, şi-a trecut! şi dacă nu mă înşel, are tot atâtea volume de poezie publicate. e chiar macabru gândul că după ar 4-lea volum ar fi putut zice la o beţie: încă una şi mă duc.

de-acum, nu are decât să ne aştepte şi pe noi, restul. şi să devină din poet poezie.

aici blogul lui.

[cretzu]